Wanna get high?

Posted in Link-uri on May 15th, 2010 by EA

Lumea in care traiesc nu inceteaza sa ma surprinda in fiecare zi. “Sufar” aproape zilnic cate un soc mai mult sau mai putin puternic. Stiam deja ca lumea e rea, ca fetele sunt invidioase, ca barbatii sunt niste nenorociti, la fel cum stiam si ca lumea se drogheaza. E un obicei pe care nu-l suport si numai simplele discutii legate de subiect imi strica dispozitia, dar stiu ca nu pot face nimic pentru a-l opri decat militarea voluntara anti.


Nu stiu daca am mai povestit deci daca ma repet imi cer scuze.

Am stat toata viata in Dristor. Aici am copilarit, aici am fost la scoala, aici va fi “acasa” intotdeauna pentru mine.

Acum 10 ani acest cartier era supranumit “capitala drogurilor” datorita numarului mare de dealeari si consumatori. Gaseai seringi sub orice pervaz de la parter, orice aerisire sau prin orice gradina din jurul blocurilor (si nu exagerez cu nimic). S-a nimerit ca o parte din ei sa-mi fie vecini si prieteni de joaca (in momentele lor de luciditate). Am crescut cu ei si vazand de multe ori partile neplacute ale acestei “boli” n-am avut niciodata curiozitatea de a incerca sa-i urmez. O fetita de 12 ani care isi freaca prietena, intrata in sevraj, pe galmele de pe brate nu va putea suporta niciodata drogurile. Cel putin mie asa mi s-a intamplat.

N-am incercat nici un fel de drog, nici macar marijuana oricate polemici as fi auzit cum ca “e naturala”, “e chiar buna”, “se fac medicamente din ea”. Povestile cu dragoni iesind din toaleta si biscuiti argintii ma amuzau, dar atat.  Am negat orice fel de afirmatie. Creierul si vointa mea erau setate demult pe NU; eram fetita care-l luase pe NU in brate.


Revenind in zilele noastre, socul imi revine in amintire mai puternic decat oricand. In ultimul an am patit 3 intamplari care m-au dat peste cap.

Prima, asta-vara, la club. Ma intalnesc la baie cu o fosta colega de munca si o prietena de-a ei. Coada mare, imposibil de asteptat. Ne hotaram sa “traversam” catre padurea de vis-a-vis unde fetele ma intampina cu o sticluta. Una imi intinde o paleta cu un praf alb si ma intreaba daca vreau. Prima reactie: am zis “nu, multumesc” (bunul-simt il am oricand la mine) si luat-o la fuga. Panica.


A doua, saptamana trecuta. In club, altul de data asta, un fel de after hours. Stateam pe canapea cu prietena mea vorbind despre niste girly stuff. Maxim de obosita cascam intr-una, tocmai terminasem munca cu cateva ore inainte. Trebuia sa  dorm demult. Vine un baiat care ma intreaba daca nu vreau ceva ca sa-mi treaca somnul.

-“Ce sa vreau?”

-“Pai iti dau niste cox.”

-“Ce dracu` e aia?” – eu aici ma gandeam deja la revista aia cu masini si nu intelegeam cu ce m-ar putea trezi o revista…

-“Cocaina.”

-“Nu, multumesc.”

Ne-am ridicat amandoua si am plecat catre casa. Eram extrem de nervoasa.


A treia, aseara. Un alt club. Ma intalnesc cu o alta fosta colega de munca. Alta decat cea de la prima intamplare. Dansam, facem poze bla bla. Vine la un moment dat, foarte senina si ma intreaba:

-“Nu vrei sa tragi ceva ca ma gandeam sa te invit la baie?”

Ma uit la ea si-i spun:

-“Nu multumesc. Nu am obiceiuri de-astea.”

Foarte uimita ma priveste si-i scapa un:

-“Aaa, NU???”

Moment in care stau si ma gandesc: ma da` scrie pe fata mea “vreau sa trag ceva”? Ce dracu` v-a apucat pe toti?

Spun cuminte Nu si ma intorc la prietenul meu (paharul cu vodca si suc de mere) si dansul meu nebun de la ora 3 dimineata.


Intamplari de genul asta ma dau peste cap, imi strica orice chef si ma fac irascibila.

In final, e alegerea fiecaruia cum isi traieste viata. Eu nu pot sa spun decat atat: SPUNETI NU DROGURILOR!


Tags: , ,

I have only one wing left

Posted in Link-uri on April 5th, 2010 by EA

Lume urata. Mizerie. Confuz.


Sunt povesti, frumoase ce-i drept, care ne poarta pe drumurile intortocheate ale dragostei. Povesti care ne spun ca oamenii sunt lasati pe pamant ca sa traiasca in pereche, cate doi, sa-si faca un viitor, sa urmeze legile (scrise sau nescrise) ale naturii, ale firii, ale societatii, sa procreeze, etc etc Povesti care ne invata cum sa iubim, cum sa il acceptam mai usor pe cel de langa noi, cum sa ne comportam intr-o relatie, cum sa facem tot ce sta in puterile noastre pentru a avea o viata linistita si frumoasa. De asemenea sunt povesti care ne relateaza cum ca oamenii ar fi ingeri, fiecare avand o singura aripa si la intalnirea cu un altul formeaza un cuplu ce poate usor sa zboare spre fericire.


Si daca ma trezesc eu acum sa spun ca exista oameni creati sa existe singuri? Ar fi ceva socant? Adica oameni, cu o singura aripa, oameni care nu pot zbura. Oameni care se chinuie, se taraie prin viata, oameni care incearca la anumite intervale de timp sa-si gaseasca aripa-pereche si, negasind-o, realizeaza ca viata in doi pur si simplu nu e facuta pentru ei.


Cu buzele stranse, cu ochii inchisi, cu sufletul incrancenat ma intorc si plec. Sunt lucruri in viata peste care nu pot sa trec, sau mai bine zis n-am invatat inca sa le ignor. Nu pot. Nu vad nici un motiv pentru care le-as accepta. De ce sa inchid ochii si sa tac daca imi vine sa tip?

Am crezut cu tarie ca mi-am gasit aripa-pereche, cea mai buna din ultimul timp si totusi orgoliul a iesit din cutiuta si si-a facut naravul. Aripa, dupa ce ca e singura pe care o mai am, mi-e acum franta. Mi-o reteaza raul exact atunci cand am cea ai mare nevoie de ea. Era momentul meu, era timpul sa zbor, sa-mi iau avant spre fericirea nemarginita, sa ma bucur sa iubesc. Era cazul. Dar s-a dus.



Sunt din nou singura, cu tot cu aripa mea cea ranita; mi-o oblojesc, imi ling ranile si o sa pornesc spre mai departe.

Tags: ,

Viata ca o muzica

Posted in Link-uri on February 11th, 2010 by EA

Mi-am dat seama ca nu mi-am tatuat notele muzicale degeaba.

Sunt ca o partitura, am multe insiruiri de linii, spatii goale pe care mereu apar alte si alte ritmuri.

Cant cu propriile-mi vorbe, vibrez prin propriile-mi simtiri, transmit tot atata emotie si caldura pe cat simt la randu-mi.


Sunt singurul autor, compozitor si scriitor, toate in acelasi timp sau pe rand. Imi asez fiecare nota in rand, fiecare pagina la locul ei, fiecare cantec mergand, in final, catre cineva.


Sunt sigura ca fiecare dintre voi a incercat, macar o data sau macar in gand, sa-si asterne oranduirea de cuvinte, mai pline de talc sau fara nici o noima, linia melodica indusa de suflet. Intrebarea este insa: cati din voi au curaj sa faca din poezia/cantecul lor o capodopera? Cati aratati lumii ca “romanul s-a nascut poet”?


Nu mi-e teama si nici rusine sa-mi arat creatiile oamenilor. Si nu o fac pentru vreun strop de apreciere, ci din pura placere de a impartasi. Imi dezvlui melodiile care-mi conduc pasii, poeziile care ma invata sa traiesc si cartile din care invat sa gandesc.


Fie ca azi iese un ritm de hip-hop, r&b sau soul, maine va fi sigur funk sau techno si, mai mult ca sigur, ieri a fost un veritabil tango. In fiecare zi ritmul se schimba pentru ca nici o zi nu seamana cu urmatoarea si, cu atat mai putin, cu precedenta. In fiecare zi invatam ceva nou, ceva pe care sa-l putem integra in noi. Un singur, infim eveniment schimba playlist-ul.

Zbucium, pasiune, durere, fericire, plans, ras, agitatie, ambitie…tot ce vrei poti gasi intr-u cantec.


Sufletul tau ce canta acum?


Al meu canta asta:




Citeste asta:

Noi nu ne-am ingropat iubirea

Intr-un intins adanc de apa,

Nici in pamant n-am coborat-o;

Iubirea noastra n-are groapa…


Prea ne-a-nfratit cu nenorocul

Si prea ne-a fost nemilostiva,

Ca doi talhari in miez de noapte

Ne-o schingiuiram deopotriva.


Parea ca printre nouri negri

Spre iad s-a fost deschis o poarta,

Cand brate rosii de vapaie

Ne-ncolaceau frumoasa moarta.


Pe rug ni s-a topit in flacari

Si ca sa nu invie iara,

I-am spulberat in vant cenusa

In largul drumului de tara…


De-atunci blestemul ei ne paste,

Vecinul nu mai vrea sa-i moara

Pe veci din praful de pe uliti

Ne otraveste-a doua oara.

Octavian Goga

Si asta: Emile Zola – O pagina de dragoste

Tags: , , , , ,

Viata curge…

Posted in Link-uri on April 1st, 2009 by EA

Secundele trec, minutele si orele la fel, timpul se scurge impasibil pe firul subtire si, uneori, innodat al vietii. Ne-am perfectionat sistemele de programare, stim exact ce trebuie sa facem la serviciu, dar dupa ce usa biroului s-a inchis in urma noastra, incepe valtoarea neintrerupta a vietii de noapte.

Iesim in cluburi, la film, la restaurante, la bowling, la karaoke, facem tot ce ne trece prin cap, insa toate astea fara a capata vreo farama de satisfactie; macar un sambure de fericire interioara.


Singurul mod in care ne amagim durerea, cel putin eu,  e sa mergem la shopping. Dar si cand satisfactia asta isi pierde mirosul de nou, lucrurile reintra pe fagasul normal. Secundele trec, minutele si orele la fel.


Ziua muncim, noaptea ne bantuie, sufletul se macina incetul cu incetul, timpul trece.


Cred ca pe langa sanatate, care e vitala, cel mai important lucru pe pamantul asta e dragostea. E sentimentul care te implineste, te bucura, te face mai bun si mai puternic. Stiu ca poate suna cliseic dar e cea mai sincera si simpla exprimare a dragostei.


Cine ne salveaza sufletul cand suntem singuri? Cine ne tine in brate pana adormim? Cine ne face un masaj sau o frectie cu spirt cand suntem bolnavi? Cine are intotdeauna o vorba buna la greu?

Toate intrebarile astea te exaspereaza in clipele de singuratate. Te asalteaza din toate colturile mintii si fiecare semn de intrebare e mai ascuntit decat un ghimpe.


N-ai motive sa-ti pese, sa te bucuri din toata inima, n-ai cu cine sa impartasesti, nu ai…Si secundele trec, minutele si orele la fel, timpul trece, viata curge…

Tags:

Atentie: post pentru fete!

Posted in Link-uri on November 4th, 2008 by EA

Ca barbatii sunt cur sucit stim cu toatele.
Cum o dai cu ei nu e bine.

Pentru ca: Daca ai chef de smotoceala, dintr-odata nu se mai gadila ci il enerveaza. Daca esti romantica, din cat de mult ii placea acum il sufoci. Daca vrei sa-l tii in brate, da` de ce nu-i faci masaj. Daca spui o gluma la care alta data ar fi ras cu lacrimi, acum se uita la tine sec de-ti vine sa te ascunzi cu cuvinte cu tot. Daca vrei sa-l suni sa-i spui “Te iubesc!” esti stresanta. Daca te imbraci provocator (pentru el), urla ca esti despuiata. Daca te imbraci mai gros ca sa-ti protejezi ovarele, tipa ca nu esti destul de feminina. Daca fumezi, mirosi a tigari. Daca faci crize de gelozie, esti ori nebuna, ori imatura. Daca nu faci, nu-l iubesti. Daca il contrazici, el are intotdeauna dreptate. Daca-i faci un cadou, de ce cheltui banii. Daca nu stii sa gatesti, nu esti gospodina. Daca nu-ti place sa urmaresti alaturi de el un meci de fotbal, esti ignoranta. Daca te uiti la telenovele, esti siropoasa. Daca nu-ti convine ca iese (prea mult) “cu baietii”, nu-i respecti spatiul si prietenii. Daca dintr-o discutie n-ai ramas cu nici o concluzie, nu-l intelegi. Si tot asa…

Dar: Suntem cele mai bune cand avem parul si unghiile aranjate, epilate, cochete, pe tocuri cat mai inalte, in desuuri dintre cele mai fine, cand scoatem cat mai putine cuvinte, si alea pe un ton calm si usor pisicos ( si poate cand gemem), cand nu-i contrazicem sau corectam, eventual cand citim o carte in loc sa iesim la o cafea, cand suntem romantice (atunci cand au ei chef sau timp), cand nu suntem geloase. Si bineinteles suntem cele, da` cele mai bune cand facem o m**e.


Si toate astea…acasa. Pentru ca timp de altceva nu mai e. Asa ca: sa curga banii baieti!!!

Tags: , ,

Yesterday is history, tomorrow is mistery

Posted in Link-uri on July 8th, 2008 by EA

Cam asa e viata mea acum…


Nu vreau sa mai tin minte ce-am facut ieri si nu vreau sa stiu ce-am sa fac maine.


Vreau sa las in urma o nebuloasa de care sa-mi aduc aminte doar cu mari eforturi de memorie si vreau ca tot ce urmeaza sa ma surprinda, eventual placut, sa am parte de mister, de necunoscut, de inovativ.


Toate prin cate am trecut pana acum le trec la capitolul experienta de viata, greseli ale copilariei sau ale prostiei, depinde de situatie. Chiar daca au fost momente mai mult decat placute, savuroase sau inflacarate; sau triste, plictisitoare – vreau sa le uit.


Vreau sa primesc viitorul cu sufletul gol…vreau sa invat sa fiu o noua “ea”, sa incerc sa gandesc altfel, mai liber, mai nonconformist. Nu mai vreau sa fac nimic pentru altii, nu mai vreau sa fiu intelegatoare, nu mai las nimic de la mine, vreau sa fiu egoista (poate am sa si reusesc).


Totul doar pentru mine…tu, ce-mi dai?


Maxima de azi: Desi trandafirii au tepi, totusi sunt frumosi. Cele mai mari bucurii si placeri in viata sunt insotite adesea de putina durere.

Tags:

I wanna go "home"

Posted in Link-uri on May 29th, 2008 by EA

Putin trista.


Iar seara, iar tarziu…iar intr-un loc strain, rece si total de “not home”. Iar e prea racoare dupa caldura exasperanta de azi…Iar simt un gol ce-mi invarte stomacul din stanga in dreapta si din spate in fata si inapoi, si tot asa…Iar gandurile mi se schimonosesc in felurite culori, forme si inchipuiri…Iar patul ma asteapta singur de parca as intra intr-o zona crepusculara, in care timpul sta in loc, in care nimic nu mai are viata…

Iar multe intrebari, dar parca din ce in ce mai multe raspunsuri…Parca singura m-am hotarat sa-mi fac viata mai usoara, sa nu-mi mai pun atatea intrebari fara rost, la care stiam raspunsul, dar poate nu vroiam sa-l constientizez…Parca sunt mai linistita, si totusi la fel de complicata.

Incerc sa ma gandesc strict la ce ma face fericita, sa nu ma mai stresez cu lucruri banale.

Viata merge uneori aproape din inertie, si nu intotdeauna e complicata, decat daca asa vrei tu…Incearca sa lasi deoparte tot ce tine de negativ, de incurcat, de nervozitate…Viata e frumoasa! Zambeste! Razi! Fa tot ce trebuie sa fi fericit!

Maxima de azi: Succesul poate fi primejdios; poate da nastere arogantei. Uneori e mai bine sa dai gres. Esecul aduce umilinta, iar umilinta te ridica in ochii oamenilor mai mult decat infumurarea.

Tags:

Tu ce vrei?

Posted in Link-uri on May 13th, 2008 by EA

Ce vrem de la viata? Ce urmareste fiecare om in decursul anilor, in anumite perioade? Ce inseamna pentru unul sau pentru altul o viata buna? In ce ne masuram calitatea traiului?


Nu stiu ce vreti voi, dar stiu ce vreau eu.


Vreau sa-mi inchei socotelile cu scoala (cu toate ca imi place), dar parca mi-a mancat prea multi ani din viata. E singurul lucru pe care il fac constant de mica. Si totusi mai am de indurat, si asta numai din ambitie.


Vreau sa-mi pun in aplicare toate ideile, toate business-urile care imi impuie capul, toate combinatiile posibile si imposibile. Pana acum daca ma intrebai ce vreau sa fac, unde as vrea sa lucrez, ce imi doresc pe viitor, habar n-aveam sa-ti raspund. Acum stiu.


Vreau sa am locul meu, locul nostru in care sa simt cu adevarat ca sunt acasa. Locul cald, singurul care stie povestea noastra de dragoste, locul in care putem face tot ce ne trece prin cap, adica galagie fara sa ne urle vecinii in cap, adica muzica sa urle cat vrei tu de tare (oricum genul ala suna bine si pe mute), adica liniste deplina in care noi doi visam in cada, adica…tot…


Vreau un copil, unul grasun si bucalat, cu parul cret, cu ochii migdalati ca ai mei si cu zambetul tau. Baiat. Da, baiat. Neaparat. Un copil vesel, care rade la cel mai mic semn, dar care tipa stereo cand ii e foame. Poate chiar mai multi.


Cam asta vreau eu, la asta visez sa se intample intr-o zi si exact asa imi doresc sa fie. Problema e ca in toata treaba asta nu sunt singura si va trebui sa ne corelam cumva, dar toate vin de la sine la un moment dat. Mai departe de atat nu pot inca sa vad. Mi-e de-ajuns.


Tu ce vrei? Tu cum iti vezi viata? Sau cum ti-o doresti?


Maxima de azi: E mai bine sa termini un proiect mic decat sa lasi unul mare pe jumatate facut.

Tags: , , , ,

Blank paper

Posted in Link-uri on March 7th, 2008 by EA

Pagina mea de viata. Pagina pe care prea multe maini au scris, prea multe degete si-au lasat amprentele ca niste semnaturi valabile. O pagina plina de pete de cerneala in urma lacrimilor lasate de varii scriitori.


Dar gata…e timpul sa intorc foaia, sa ma transform intr-o coala alba de hartie, imaculata, fara nici o insemnare prealabila.


O fila neteda pe care TU o vei acoperi cu cel mai inaltator text, cu cea mai romantica poveste, cu cea mai pasionala poezie…


Sentimentul formidabilului trecut al nostru ma copleseste, dar prezentul imi da aripi ca sa pot flutura in inaltul cerului.


Ieri te-am simtit mai sincer ca niciodata, ieri te-ai uitat adanc in ochii mei, ai incercat sa patrunzi dincolo de abisul ce-l ascund in incercarea de a afla daca mai sufar. Am avut iar fluturi in stomac. Ieri m-ai pupat apasat pe ambii obraji si esenta buzelor tale o simt si acum. Mi-as fii dorit ca momentul acela sa continue. Si incep iar sa visez…


Sunt o pagina noua, abia scoasa din topul sigilat, un fragment neinceput si te astept pe TINE, scriitorul meu…


Maxima de azi: Daca ti se rupe inima, da-I-o lui Dumnezeu sa o repare.

Tags: , , , , , , , , ,

Would you be my valentine?

Posted in Link-uri on February 14th, 2008 by EA

Se prea poate ca unii dintre noi sa nu fie atat de norocosi in perioada asta. Nu neaparat ca e 14 februarie, dar urmeaza Dragobetele; 1, 8 martie…ma rog…sarbatori care in rutina ce ne inconjoara au tendinta de a ne apropia
intr-un fel mai special…


Si cum ziceam unii sunt singuri…Asta nu inseamna ca trebuie mortis sa cautam pe cineva pe care sa-l tinem in brate, sa-l pupam sau doar ca sa avem cu cine sa ne-o tragem. Hai sa nu dam putere vorbei: “esti o papusa de fata/baiat…deci jucaria tuturor”…Taci din gura, inghiti in sec (ca doar nu e primul an in care ti se intampla) si speri ca poate la anul va fi altfel…

O buna solutie este aia in care ii spui oricarei persoane pe care o intalnesti azi “te iubesc”, dar nu la modul dramatic, ci ca si cum ai fi indragostit de viata, de soarele de afara, de tot ce te inconjoara…

Maxima de azi: Daca esti ingrijorat despre ce ar putea gandi altii despre tine, poate te ajuta sa realizezi ca si ei sunt probabil ingrijorati de ce gandesti tu despre ei!
Tags: , ,