Viata la bloc e tare nasoala. Desi stau intr-o zona “fosta capitala a drogurilor”, adica Dristor, pe la mine pe la bloc e foarte liniste. E o alee in panta care iarna devine neincapatoare pentru zecile de copii cu sanii si duce spre o parcare micuta unde ne jucam noi in copilarie. In jur, numai gradini, deci mult verde si miros de tei primavara, si foarte multe crengi impobodite de zapada iarna. Sunt destul de departe de bulevard ca sa ma poata deranja claxoanele, tramvaiele sau alti participanti la trafic. Imi sunt de ajuns alarmele isterice dimprejur.

Cu toata descrierea asta aproape feerica viata la bloc e in continuare nasoala. Din cauza vecinilor. Esti nevoit sa suporti televizorul dat tare incepand cu ora 6 dimineata, mirosul de mancare ce umple scara, muzica data prea tare noaptea, sunetul apei de la dus, urme de papuci sau labe de caine pe parchet, faptul ca liftul vine uneori destul de greu, scartaitul patului din timpul actului erotic si multe altele.

Eu am mari probleme cu una din vecinele mele, in sensul ca mereu ma ameninta ca o sa sune la politie sa ma reclame ca fac dus noaptea. Sunt tare curioasa ce “feedback” va avea reclamatia ei daca se hotaraste s-o duca la bun sfarsit.

M-am saturat de toate astea si cred ca solutia ar fi sa-mi capitonez toata casa cu burete din ala de studiouri. Nu stiu cum se cheama si nici macar daca ma va scapa de belele sau doar pe ei, dar e singura idee ce mi-a venit.

Tu unde stai si cum ti se pare?