-
Feed RSS
-
Contact
-
Links
Poze ASA NU!
September 2, 2008
Dar uite ca s-a-ntors foaia!
M-am bucurat enorm cand am vazut ca pachetul meu frumos impodobit cu floricele a scapat de maltratarea la care erau supuse celelalte. Avea inca mesaje de genul: “Protejati copii, nu-i lasati sa inspire fumul dumneavoastra!” sau “Fumatul poate dauna calitatii spermei!”. Dar bucuria mi s-a spulberat destul de repede…prea repede.
Ma uitam acum cateva zile pe un alt asemenea pachet de tigari pe care abia ce-l cumparasem. Stupoare! O poza odioasa cu o pereche de plamani “cancerosi”. Cateva secunde (cred) nu mi-am putut dezlipi ochii de pe scarbosenia aia, in timp ce ma gandeam cu groaza daca si ai mei arata la fel – pe interior normal!
Si cum omu` e curios din fire, m-am apucat sa caut si restul “minunilor”. Unele sunt ceva mai “soft”, ca cele pe care le-am expus, altele insa, pe mine – ma sfasie. Sunt cel putin 2 care mi se par extrem de exagerate: aia cu dintii – adica da-o-n Doamne iarta-ma, cam cat trebuie sa fumezi si cam de cand trebuie sa nu-ti mai fi ingrijit dintii ca sa arate in halul ala; si cea cu cancerul la gat, parca – unde aluia fix i-au prins de gat o halca sanatoasa de carne, legata la spate (pun pariu!) cu o sfoara.
Mi-e rau. De cate ori ma uit la ele (si o fac des) mi-e rau. Parca imi vine sa-mi dau matele afara. Si totusi parca nu-mi vine sa ma las. Poate va aduceti aminte cand va povesteam despre prima incercare de a ma lasa de fumat, dar va dati seama cate pastile ar trebui sa bag in mine ca sa reusesc “pe bune”??
Any solutions?
P.S. Am incercat sa gasesc niste poze cat de cat suportabile, dar am vazut unele din Statele Unite absolut infioratoare…
E.R. – Emergency
June 14, 2008
Ce faci cand ai o urgenta? medicala spre exemplu. Urmand firul logic al intamplarii: te duci la spital. Sitalul de urgenta.
In disperarea ta vrei un diagnostic, o rezolvare, o ceva…orice!
Dupa ce ca te doare, dupa ce ca te chinui sa ajungi acolo mai cu un picior in groapa, dupa ce ca platesti taxe la stat…primesti, in cel mai bun caz, una dupa ceafa.
Te lovesti prima oara de cozi…lungi, interminabile; cozi la care asteapta si alti oameni…unii care-si baga si-si scot in doamna de la ghiseu, altii care rabda muscandu-si buzele si, cei mai multi, cu pile sau fara, care se baga mereu in fata.
Al doilea impediment in calea sanatatii tale e birocratia. Prima hartie pe care “o bagi la dosar” e foaia de inscriere, cu numarul de inregistrare de la biroul de informatii. Asta merge la camera de garda. Apoi de la camera de garda, un bilet de trimitere pleaca catre ecografie, altul care merge la laborator (sau dupa caz).
Apoi toate rezultatele (alte foi din opis) se intorc la camera de garda (sau de urgenta). De unde, in final, iese reteta. Cam cu aceleasi medicamente pentru toti, indiferent de diagnostic.
Buna treaba, NOT!
Dupa toate astea, al treilea factor negativ e reprezentat tocmai de mediul jegos, greu de suportat, sangeros si deloc steril in care te tarasti. Toalete mizere, cabinete comuniste, miros ce nu poate fi inspirat…Bine ca au renovat spitalul…pe dinafara!
Daca esti bolnav, singura varianta “viabila” ramane leacul babesc facut acasa…ceai, frectie, ori vreo licoare, magiun sau tinctura incropite de vrajitoarea (de magie alba) din coltul strazii.
E plin de oameni bolnavi, suferinta, durere, moarte; dai cu nasu-n pisatu` altuia; iar din gura unor ies prea multe organe de reproducere.
Mai vrei la spital?