Casting by…

Posted in Link-uri on February 22nd, 2008 by EA

Te iubesc neconditionat, te vreau oricand, te-as saruta intr-una tare si mult, peste tot…


Si totusi vreau sa gasesc cheia sertarului in care esti tu…sa-l deschid sa vad daca n-ai evadat….si daca mai esti inca acolo vreau sa fac un casting in inima mea sa vad daca te mai pot pastra…Va trebui sa analizez fiecare miscare, fiecare sentiment, fiecare dezamagire, fiecare lacrima sau zambet, din toate pe care mi le-ai provocat. O sa fie lupta crancena intre cap si inima; si mi-e frica sa aflu cand va incepe, cum o sa decurga si cum se va termina.

Capul acum ma indeamna sa plec, sa ma desprind de universul tau, sa intind mana sa apuc o alta stea – acea mica gaura din podeaua Raiului, acea lustra sclipitoare ce ma va face sa te uit…

Inima insa, ma tine prizoniera; m-a legat din prima zi de maini si de picioare cu lanturi prea grele…

Si tot acum, cu toate ca parca imi esti mai aproape ca oricand simt ca te departezi din ce in ce mai tare. Te simt indiferent si rece, simt ca te pierd….dar cum e posibil cand eu inca n-am deschis sertarul?

Dar am s-o fac…am sa deliberez unanim si irevocabil, dupa lungi analizari pline de spasme interioare si crucificari imprejmuite de spini…

Si mi-e tare teama de esec…Mi-e teama ca, in ceea ce te priveste, niciodata n-am sa iau decizia potrivita…Mi-e teama sa nu te pierd exact atunci cand te doresc cel mai mult; dar cel mai frica mi-e sa nu te uit. Nu mai stiu cum e fara tine, nu mai stiu sa fiu singura – chiar daca asa am fost mereu; si m-as trezi ca un pui golas si zgribulit in mijlocul uliilor infometati.

Si totusi…un casting va sa fie de ajuns pentru a-mi da seama daca te mai iubesc sau nu?

Maxima de azi: Ziua ta este atat de buna pe cat o faci tu sa fie.
Tags: , , ,

Both separate ways

Posted in Link-uri on February 17th, 2008 by EA

Ce faci cand ajungi sa realizezi ca relatia ta nu merge in directia pe care ti-o doresti, pe care tu o consideri ca fiind normala?


Sa presupunem ca ai o relatie de ceva timp, relatie ce curge linistit, va iubiti, inca va mai tineti de mana sau va pupati dimineata treziti de razele necrutatoare ale soarelui.

Numai ca odata cu trecerea timpului – impasibil si impecabil – gandirea se maturizeaza, dorintele cresc aparand teluri noi; moment in care, se spune ca, relatia evolueaza.

Problema apare cand procesul e unilateral, cand celalalt continua in tipul “fara obligatii” si de aici frustrari, certuri, nefericire, lacrimi.
Ce faci atunci? Te complaci in situatie sau incepi sa faci presiuni? Dar oare el va intelege? Oare macar se va gandi la ce-i spui? Sau va ramane cu gandurile lui lasandu-te cu o mie de intrebari fara raspuns si nici o rezolvare…

Tu crezi ca a venit momentul sa va mutati impreuna – el nu se vede altfel decat singur; tu vrei sa te casatoresti – el inca viseaza la serile petrecute cu baietii, programand-o pe urmatoarea; tu poate vrei un copil – el poate doar o noua masina…

Cum ajungeti iar pe linia de plutire? Acolo unde totul e roz, totul e mai usor si impartasiti aceleasi nazuinte.

Pai sunt doua variante: incerci sa-i expui viata prin ochii tai, sa-i arati ce-ti doresti (intr-o lumina cat mai favorabila), sa-l faci sa inteleaga ca asa trebuie sa fie; sau, incet, fara urme, sa inchizi usa in urma ta, pasind sfios catre o noua lume, o lume perfecta in care suntem fericiti – la care toti visam, o lume pe care s-o stapanim pana la cel mai mic detaliu, o lume in care nimic nu ne loveste si nimic nu doare – “ridica mana si ia-ti o bucata din Rai”…

Maxima de azi: Nu te teme sa pui piciorul in prag cand vine vorba de convingeri morale. A fi sigur de ceea ce crezi e un semn de putere.
Tags: , , ,

Artistul liric

Posted in Link-uri on February 5th, 2008 by EA

Balzac spunea: “femeia este o lira si nu-si dezvaluie secretele decat cuiva care stie sa cante la ea”…

Ei bine, tu esti artistul meu…tu ma canti cel mai bine, tu gasesti notele potrivite sa ma exprimi, tu stii cand intra bridge-ul si cate strofe am, stii ce coarda sa atingi ca sa iasa terta, stii cand sa urci si cand sa cobori…iar eu nu fac decat sa te acompaniez, cuminte, incercand un backing vocal timid la reprezentatia ta…


Tu esti ingerul, eu lira, si amandoi stam pe bucata noastra de nor, plutind usor in ritmul muzicii impus de tine..cand mai alert, cand mai suav, cand mai vesel sau poate trist, dar de fiecare data altul…

E cantecul nostru fermecat de dragoste, e dansul ce ne tine trupurile lipte, e sclipirea pe care o avem fiecare in ochi, e o parte din Rai si putin din Iad…


Nu avem nevoie de aplauze sau de fani…ne cantam unul altuia, si numai noi intelegem limba asta dulce si intortocheata…


Dar ce se intampla cand cantecul ajunge la final? Cand nu mai exista sunete, note, versuri, nimic din ce-a legat odata artistul si instrumentul…pt ca da, eu sunt instrumentul tau…


Atunci, fara speranta, fara iubire, fara glorie, fara vraja ta ce-mi face coardele sa vibreze, raman pe scena pustie a vietii, fara sclipire, pentru ca am pierdut in fata hi-tech-ului…


Atunci, nepasator si rece, grabit si haotic, fugi spre un alt instrument pe care insa nu-l cunosti si la care vei canta fals…un instrument robotizat ce nu simte si nu transmite decat sunete metalice care se vor izbi zdravan de tot ce-i in jur…


Si ne vom trai viata in continuare, dar nu impreuna…eu voi fi cea care apare – tu cel care se pierde; tu cel care pleaca – eu cea care ramane; tu vei minti – eu voi nega; eu am sa-mi amintesc – tu vei uita…


Eu glamour girl, tu unknown…pentru ca instrumentul e vesnic, pe cand artistul se poate inlocui oricand…


Maxima de azi: Dragostea nu poate fi masurata, cumparata sau vanduta. Dragostea are valoare doar atunci cand e daruita.

Tags: , , , , , , , , , , , ,