Stim toti senzatia pe care fiorii de “indragosteala” o provoaca. Poarta numele de fluturi in stomac. Cand abia astepti sa-l vezi, cand sari pe(ste) el sa-l saruti de parca ar fi ultima oara, cu toate ca e prima, cand iti misti fesele in “felul ala” pentru ca stii ca se uita la tine. Stii ca te dezbraca din priviri, nu mai e nevoie sa ti-o spuna. Partea buna e ca si tu faci la fel.

E cea mai “zgomotoasa” senzatie (aripile fluturilor devin palme care ne aplauda), cea mai cutremuratoare miscare (iti zguduie  fiecare milimetru de piele) si iti da senzatia de roz permanent. E plutirea spre absolut, e cea mai dulce bomboana, cel mai slow cantec si, mai mult ca sigur, cea mai hot atingere.

Uiti de toti si de toate, te simti din nou femeie (sau barbat, dupa caz), prinzi de picioare increderea si stii ca nu-i vei mai da drumul prea curand. E ca mirosul de bumbac, puternic si curat.

Ii sorbi fiecare cuvant doar pentru ca vrei sa-l cunosti cat mai bine si mintea ta face conexiuni cu orice. Gasesti calitati pe care le adori si defecte pe care curand le vei accepta. E inceputul in forta de care multora le e frica, e noutatea ce-ti inoveaza viata monotona de pana atunci, e atractia ce face un mix din toate simturile care-ti renasc.

Uitasem cum e. Pana acum imi placea sa ma joc de-a soarecele si pisica, eu fiind pisica. Inca mai sunt, dar nu cred ca mai rezist mult timp pe pozitia dominanta. N-am mai patit-o demult…

De ce spun ca fluturii traiesc doua zile? Pentru ca doar 2 zile am fost libera…Back to work…

Asa, din cauza fluturasilor…