De ceva vreme stau si ma gandesc la mine, la persoanalitatea mea, la cum am evoluat, la viata mea, la ce traiectorie (oare??) va avea, la felul in care ma vad eu si la modul in care ma pot percepe ceilalti.

Sunt prea libertina si deloc usuratica, mai mult inabordabila decat fitoasa, sunt poate cea mai sincera si directa persoana pe care ai intalnit-o vreodata. Si de aici incep bazele perceptiei gresite ce se formeaza asupra mea. N-am sa-ti spun niciodata “te iubesc!”, daca n-o simt si nici ca-ti sta bine cu noua tunsoare, cand tu ai iesit ca din ciob.

Cred ca este prima oara cand am ajuns la concluzia ca si eu am frustrari. {Cel mai important: nu mi-e rusine s-o recunosc, s-o spun si s-o impartasesc!} Legate de aspectul sentimental bineinteles, pentru ca pe restul inca nu le-am exploatat mental indeajuns de mult. Gasindu-ma aproape mereu singura acasa, este lucrul la care ma gandesc mai tot timpul.

Frustrarile mele legate de faptul ca nu sunt implinita pe plan sentimental se rasfrang asupra barbatilor care ma doresc. Am devenit egoista (si stiu ca TU ai sa spui ca asa am fost intotdeauna), nepasatoare, rece si daca nu-mi convine ceva imi pun palma-n fund si pornesc intr-un mers lasciv ce am va duce cat mai departe.

Ranesc suflete care poate nu merita, m-am convertit intr-o profitoare (care inca mai are o urma de bun-simt), sunt un storcator de bani si de energie masculina, imi hranesc ego-ul cu adulatie si vise umede.

Si nimic din toate astea nu are legatura cu sexul. Pentru ca la momentul ala dispar…Nimic nu-mi poate cumpara pofta de a ma culca cu un barbat.

N-am putut niciodata sa mi-o trag cu un barbat care nu m-a atras din prima, un om pe care nu l-am dorit, om pe care sa-l respir prin toti porii. Probabil si limbajul asta extrem de deschis imi pune o eticheta lipita stramb pe frunte, dar nu-mi pasa. Daca intr-adevar asa crezi, poti sa pleci. Nu te tine nimeni cu forta…

Cred ca inca mai pot sa redevin “fata perfecta”, loiala, fara conceptii stupide (cum ca oamenii nu se inseala intre ei, ba da, si de cate ori au ocazia!) si mereu acolo cand ai nevoie de ea. Dar momentan nu vad rostul acestei transformari.

Eu, in cuvinte, sun cam asa: TE IUBESC!

P.S.: La rugamintea Exceptiului, poze cu tatuajele dupa aproape o luna.