A venit caldura si o data cu ea in fata blocului meu, duminica, oamenii ies la gratar.

Avand in jur numai gradini pline de copaciosi ce formeaza undeva deasupra o bolta prin care doar vreo 2-3 raze isi fac drum, si manunchiuri de arbusti ingramaditi, poti avea usor impresia unei padurici obscure taman buna pentru un picnic.

Ritualul incepe cu adunatul de crengute, hartii sau alt material celulozic, manganul la punga, carnita pregatita din vreme si berea la 2 litri in pet. Eventual si un dublu casetofon, marca International, din care urla gajait muzica populara.

Toata desfasurarea asta de forte imi aduce aminte de gratarele pe care le faceau ai mei cu vecinii de la 1. Duminicile erau ale noastre si parca nu-ti venea sa te ridici seara din iarba ca sa intri iar intre 4 pereti solitari.

Gratarul cu mici, carnati, friptura si pulpe de pui e una din indeletnicirile bastinasilor, e modul ieftin de relaxare si cel mai rapid si usor de incropit.

Tu ce zici de treaba asta?

Maxima de azi: Viata e ca si inghetata. Bucura-te de ea pana nu se topeste.