De ce?

November 6, 2008

De ce exista categoria de prietenie “numai la bine”? Si de ce astfel de prieteni nu-si dau seama ca se afla in situatia respectiva? De ce “la rau” apeleaza intotdeauna la altcineva?


De ce cand incerci sa ajuti un prieten “la greu” toate belele ti se sparg tocmai tie in cap? Oare nu tu ar trebui sa iesi cumva “erou” din toata treaba asta?


Sau nu e normal ca unui om caruia ii faci toate poftele si ii indeplinesti toate dorintele sa ii ceri si ajutorul?


Am observat ca daca incerci sa fii pe genul altruist, esti cel mai prost om de pe planeta. Daca lasi de la tine oricat de putin, ar trebui sa mori, esti un nimic. Daca taci si inghiti cacaturile esti calcat pe cap.


Si culmea e ca niciodata nu castigi nimic, ca si invataminte ci, mai mult, data viitoare vei face la fel.


Oamenii buni sunt o natie de dobitoci.

Post tags:

12 Comments »

  1. cand ai inceput sa lasi de la tine, pt “el/ea” niciodata nu va fii bine…

    Comment by albert — November 6, 2008 @ 9:21 PM

  2. deaia persoana ta trebuie sa fie mai importanta decat restul..

    Comment by Exceptiul — November 6, 2008 @ 11:22 PM

  3. Adica prieteni care sunt cu tine cat le merge bine si cand au probleme nu iti solicita ajutorul?…ca asta inteleg din primul paragraf. Cred ca vroiai sa zici ca nu sunt acolo atunci cand ai tu nevoie de ei…nu?

    Comment by Horia — November 6, 2008 @ 11:25 PM

  4. Horia: nu! exact invers, adica sunt la bine cu altii si la greu vin la mine.

    Comment by EA — November 6, 2008 @ 11:30 PM

  5. Adica prieteni care sunt cu tine cat le merge bine si cand au probleme nu iti solicita ajutorul?…ca asta inteleg din primul paragraf. Cred ca vroiai sa zici ca nu sunt acolo atunci cand ai tu nevoie de ei…nu?
    Nu sustin ce zice albert..daca nu lasi de la tine niciodata nu vad cum ai putea avea pretentia ca altii sa o faca pentru tine. Egoismul nu duce la nimic bun. Totusi e bine sa analizezi omu inainte de a face ceva pentru el…sunt unii oameni pentru care nu se merita sa misti un deget.

    Comment by Horia — November 6, 2008 @ 11:30 PM

  6. Aia nu-s prieteni. De asta exista vorba “Prietenul la nevoie se cunoaste”.

    Comment by Cristian — November 6, 2008 @ 11:46 PM

  7. Sunt de acord cu Horia in ceea ce priveste egoismul.

    @EA: aia se cheama profitori sau mai bine zis milogi :-) De fapt cred ca-s chiar ambele: cand le e bine – profita, cand le e rau – incep sa se milogeasca.

    Comment by Cristian — November 7, 2008 @ 1:05 AM

  8. pentru ca nu sunt cu prieteni cu tine de asta la rau nu te ajuta si apeleaza la altcineva

    Comment by Marus — November 7, 2008 @ 10:29 AM

  9. Singurul care a inteles ideea pana acum a fost Cristian.
    Vorbeam despre o persoana care la bine si la distractie se duce cu niste “prieteni”, iar la greu vine la mine. Adica eu ar fi trebuit “sa pic de erou” in toata povestea asta.

    Comment by EA — November 7, 2008 @ 10:45 AM

  10. Ahaaa…cunosc genul! Am io un “prieten” de genu. E avocat debutant si avar. El are 27 sau 28 de ani. A terminat de ceva ani facultatea si teoretic lucreaza si castiga bani. In ultima vreme se racisera realtiile intre noi, pentru ca el era ocupat tot timpu cand il pofteam pe undeva si ma si saturasem sa il tot invit si sa ma refuze. Dar dupa vreo 3 luni in care nu cred ca ne-am auzit, asta vara am primit un apel de la el. Pardon m-a abordat pe mess. Stiam ce vrea. Il sunase pe alt prieten bun de-al meu sa se inprumute de niste bani ca sa merga la mare cu prietena. Ala nu a avut bani sa il imprumute cu toata suma pe care o vroia si asa s-a gandit sa imprumute restul de bani de la mine. Io eram online da lucram pt licenta si aveam biroul plin de hartii asa ca nu puteam tasta calumea si i-am zis sa ma sune daca vrea sa vbim. Omu e asa de zgarcit incat a zis ca are tel descarcat si nu poate si m-a inpuscat direct cu intrebarea…ai sa-mi imprumuti si mie x lei? Bineinteles ca nu i-am dat nimik, da am ramas maska la cat tupeu avea. Dupa ce nu a dat nici un semn 3 luni, din 4 replici pe mess a ajuns sa imi ceara bani. Probabil ca a evaluat bine ca sansele sa vada ceva de la mine erau reduse asa ca a zis ca nu se merita sa faca “risipa” cu telefonu.
    Cu omu m-am mai intalnit acum vreo 2 saptamani. Am iesit intr-un pub la taclale. Tipu a reusit sa intre in barou e avocat stagiar. Imi tot povestea de planurile lui de facut bani, de cazurile lui, isi tot etala cele doua telefoane nokia scumpe, si cand a venit nota a lasat bacsisi o moneda de 5 mii…ma rog bause doar o bere de 5,5 lei si cand m-am uitat stramb la el cu moneda aia a justificat “10%” =))…mare avocat…mare caracter =))

    Comment by Horia — November 7, 2008 @ 11:21 AM

  11. Horia: imi dai mereu niste exemple de ma lasi masca, nu stiu unde-i gasesti…:)))

    Comment by EA — November 7, 2008 @ 11:53 AM

  12. foarte putini sunt prieteni, restul sunt numai pe interes, intotdeauna sa prinda ceva de la tine…cum sa-ti dea un telefon sa te intrebe daca mori,daca traiesti…complicat…in schimb trag o barfa pe seama “ta” mamaaaa….la greu…mai rau ca femeile…

    Comment by albert — November 7, 2008 @ 12:39 PM

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment