Cel mai important eveniment din ultima perioada ce m-a marcat e legat de fumat (probabil v-am tampit deja cu subiectul asta). Am reusit sa ma las, am trecut pragul critic – sarbatorile – si ieri am facut o luna…Si totusi simt ca o parte din mine nu mai e, ma simt schilodita si personalitatea mea are de suferit. Fumatul era parte din viata mea, ma definea, mi se potrivea, iubeam gestul, tigara, fumul. Acum parca nu mai sunt eu, parca am pierdut ceva ce n-am sa mai recuperez vreodata.

E ciudat cum te impletesti cu un obicei atat de tare incat il regreti chiar daca e nociv. Dependenta e cea mai grea “boala”, in momentul in care depinzi de ceva, de cineva, de orice devii extrem de vulnerabil, lucru pe care-l urasc.

Mi-am castigat sansa la o viata mai sanatoasa, dar am pierdut una din placerile mele cele mai mari. Cu ce inlocuiesc pierderea ? pentru ca suma viciilor ramane constanta.

Abia acum realizez cat de deranjant e un “mediu toxic”. Nu mai suport mirosul de tigara in preajma mea, de unde nici nu-l sesizam, nu pot sa-l respir, ma inec, tusesc.
Cu toatea astea insa, stand in separeul de nefumatori ma simt marginalizata, blamata ca si cum as fi comis cea mai odioasa crima. Am impresia ca fiecare ma biciuie cu privirea de parca acum fac parte din alta lume…

Maxima de azi: Speranta anticipeaza, credinta nu se indoieste, iar rabdarea asteapta in liniste.

2 Comments »

1. 

   mda si eu mam lasat.mai bene marginalizat decat cu plamanii terminatzi;))…keep up si nu te lasa de lasat;))

   Comment by andrei cavassi — January 14, 2008 @ 5:16 AM

2. 

   nici nu am de gand…e mult mai bine fara…

   Comment by Ea — January 14, 2008 @ 2:33 PM

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Name (required)

Mail (will not be published) (required)

Website